Într-un mediu de dezvoltare SaaS (Software as a Service), gestionarea și prioritizarea cererilor de funcționalități (feature requests) poate deveni un proces complex, mai ales atunci când fiecare utilizator sau client are nevoi și cerințe diferite. Cum poți face față acestor cerințe multiple și cum poți decide ce funcționalități să fie dezvoltate mai întâi? Un model eficient pentru a face acest lucru este metoda “Jobs to be Done” (JTBD), care poate ajuta echipele de produs să înțeleagă cu adevărat scopul din spatele cererilor de funcționalități și să ia decizii informate despre cum să prioritizeze dezvoltarea.

Ce este metoda “Jobs to be Done”?

Metoda “Jobs to be Done” se concentrează pe înțelegerea motivelor din spatele cerințelor utilizatorilor, mai degrabă decât pe îmbunătățirea unor caracteristici specifice ale produsului. Conform acestei abordări, utilizatorii nu cumpără produse sau servicii pentru caracteristicile pe care acestea le oferă, ci pentru a îndeplini anumite „joburi” sau scopuri în viața lor profesională sau personală.

Astfel, în loc să privim fiecare cerere de funcționalitate ca pe o adăugare de caracteristică tehnică, metoda JTBD ne încurajează să înțelegem ce joburi specifice utilizatorii încearcă să îndeplinească cu ajutorul software-ului nostru. Prin această înțelegere, putem prioritiza cerințele care ajută utilizatorii să își îndeplinească aceste scopuri mai eficient.

Cum se aplică metoda “Jobs to be Done” în prioritizarea feature-request-urilor?

Pentru a aplica JTBD în procesul de prioritizare a cererilor de funcționalități în SaaS, iată pașii de urmat:

1. Identificarea joburilor utilizatorilor

Primul pas este să înțelegi ce „joburi” încearcă utilizatorii să îndeplinească folosind aplicația ta SaaS. Aceste joburi pot varia de la sarcini de zi cu zi, cum ar fi gestionarea proiectelor sau urmărirea performanței, până la scopuri mai complexe, cum ar fi îmbunătățirea proceselor de afaceri sau optimizarea fluxurilor de muncă.

Un exemplu de „job” poate fi: „Cum pot să îmbunătățesc colaborarea între echipele noastre dispersate geografic?”

2. Colectarea feedback-ului utilizatorilor

Pentru a înțelege ce joburi sunt cele mai importante, colectează feedback detaliat de la utilizatori. Acesta poate veni sub forma de sondaje, interviuri, sesiuni de testare a utilizabilității, sau pur și simplu analizează feedback-ul din suportul clienților. Întreabă utilizatorii ce problemă specifică încearcă să rezolve atunci când fac o cerere de funcționalitate sau când folosesc un anumit feature al aplicației.

Exemplu de întrebare pentru colectarea feedback-ului: „Care este scopul principal pentru care folosiți acest feature și ce dificultăți întâmpinați?”

3. Mapping-ul joburilor și al cererilor de funcționalități

După ce ai identificat joburile utilizatorilor, trebuie să mapăm cerințele de funcționalități existente sau viitoare pe aceste joburi. Uneori, o cerere de funcționalitate nu răspunde la un job semnificativ, iar alteori, cererea poate rezolva un job major pentru utilizator.

De exemplu, dacă un client cere o funcționalitate de raportare avansată, acesta ar putea răspunde la un job de tipul: „Cum pot analiza mai rapid datele și să obțin rapoarte personalizate care să ajute echipa mea să ia decizii?”

4. Evaluarea impactului fiecărui job asupra afacerii

Odată ce ai înțeles care sunt joburile utilizatorilor și cum se leagă cerințele lor de funcționalitățile propuse, trebuie să evaluezi impactul fiecărui job asupra afacerii tale. Poți face acest lucru prin analiza câtorva factori:

• Numărul de utilizatori care solicită acest job: Dacă mulți utilizatori au aceeași nevoie, poate fi un semnal că este un job important de rezolvat.
• Impactul asupra satisfacției utilizatorilor: Rezolvarea unui job important pentru utilizatori poate îmbunătăți semnificativ satisfacția și loialitatea acestora.
• Rentabilitatea: Unele joburi pot duce la creșterea utilizării produsului sau chiar la noi oportunități de venit.

5. Crearea unui roadmap bazat pe priorități

Pe baza impactului fiecărui job, creează un roadmap clar al dezvoltării, prioritizând acele funcționalități care răspund la cele mai importante joburi ale utilizatorilor. De exemplu:

• Dacă un job cheie este „optimizarea timpului de colaborare între echipe” și mai mulți utilizatori au cerut un tool de chat integrat sau o opțiune de partajare mai rapidă a fișierelor, aceasta ar trebui să fie prioritară.
• Dacă un job este mai puțin frecvent solicitat și nu influențează direct eficiența sau satisfacția clientului, aceasta poate fi amânată pentru o dezvoltare ulterioară.

6. Testarea și ajustarea

După implementarea funcționalităților prioritizate, testează-le cu utilizatorii și măsoară eficiența lor în îndeplinirea joburilor. Dacă feedback-ul este pozitiv și jobul este complet rezolvat, continuă să dezvolți în această direcție. În caz contrar, ajustează dezvoltarea funcționalității pe baza observațiilor utilizatorilor.

Exemple de aplicații ale metodei JTBD în SaaS

1. Aplicarea pe funcționalități de colaborare:
   • Job: „Cum pot echipele să colaboreze mai ușor pe documente și fișiere în timp real?”
   • Feature Request: Funcționalitate de editare colaborativă în timp real.
   • Scorul jobului: Înalt, datorită cererii mari din partea echipelor de lucru remote.
2. Aplicarea pe funcționalități de automatizare:
   • Job: „Cum pot automatiza sarcinile repetitive pentru a economisi timp?”
   • Feature Request: Automatizări pentru crearea de rapoarte periodice.
   • Scorul jobului: Mediu, datorită cerinței moderate, dar impactului semnificativ asupra productivității utilizatorilor.
3. Aplicarea pe funcționalități de securitate:
   • Job: „Cum îmi pot proteja datele sensibile și pot controla accesul utilizatorilor?”
   • Feature Request: Autentificare multi-factor (MFA).
   • Scorul jobului: Foarte înalt, având în vedere importanța securității datelor pentru utilizatori.

Concluzie

Aplicarea metodei “Jobs to be Done” pentru prioritizarea cererilor de funcționalități în SaaS este o abordare eficientă care pune utilizatorul în centrul procesului de dezvoltare a produsului. Prin înțelegerea profundă a nevoilor utilizatorilor și a scopurilor lor, echipele de produs pot crea funcționalități care adresează cu adevărat problemele utilizatorilor și oferă valoare reală. Aceasta nu doar că îmbunătățește satisfacția clienților, dar ajută și la eficientizarea procesului de dezvoltare și la alinierea echipei la obiectivele de business ale companiei.

Sursa: https://antistresu.ro/